Concluziile expertizei

   Iniţial ne-am cam codit să le postăm dar , dată fiind declaraţia d-lui prefect Scripăţ ( " cauza producerii deflagraţiei a fost una naturală " - sursa : Deşteptarea ) , am hotărât că e mai bine să le mediatizăm .  Aşa că ... parcurgeţi-le , cu atenţie , şi  întrebaţi-vă cine ne protejează , cu adevărat , în astfel de situaţii . Pentru că , cei plătiţi pentru asta , în mod sigur , nu o fac !

1. Prezenţa stratelor oligocene aparţinând Solzului de Zemeş la suprafaţă ; aşa cum se cunoaşte , acestea sunt purtătoare de hidrocarburi , lucru atestat din vechime , în zonă existând mai multe puţuri de exploatare cu adâncimi cuprinse între 20 şi 60 m . Ivirea la suprafaţă a stratelor purtătoare de hidrocarburi a avut ca efect emanaţii continue de gaze .
2. Alunecarea produsă în iunie 1992 a afectat un areal important în suprafaţă . De asemenea , au fost avariate ( îndoiri , ruperi de coloane , implicit distrugerea inelului de ciment al acestora ) la un număr de 47 sonde . În acest context , fluidele din sondă deversează în masa alunecată .
3. Alunecarea , prin procesul de glisare şi constituţia litologică , a condus la apariţia unor areale cu permeabilitate scăzută , împiedicând difuzia verticală a emanaţiilor de gaze .
4. Fluidele provenind din stratele purtătoare de hidrocarburi , sonde avariate şi puţurile de mână din zona alunecată au migrat în depozitele terasei Tazlăului Sărat cu care vin în contact şi pe care au dislocat-o parţial .
5. Lucrările efectuate de Petrom în zona alunecării au constat în : - reactivarea unor sonde aflate pe marginea zonei de alunecare , care a permis accesul utilajelor şi unde grosimea materialului alunecat a fost redusă ; - săparea de sonde amplasate în zone stabile şi dirijate la nivelul zăcământului în zona de sub alunecare . Se poate considera că aceste lucrări au condus la diminuarea afluxului de fluide spre suprafaţă .
6. Prin monitorizarea afluxului de gaze efectuată de EON Gaz în mai multe puncte din zona alunecării , s-au evidenţiat concentraţii de gaze crescute lângă ebulmentul alunecării ( şcoala şi  casa cu nr.640 ) .
7. Concentraţiile de gaze măsurate imediat după execuţia forajelor FG1-FG6 au fost foarte mari ( cca 90% ) şi au scăzut în timp .
8. Studiul efectuat de ICPT Câmpina " Studiu de exploatare a zacămintelor de petrol de la Cilioaia Est - Oligocen " a semnalat existenţa unor infiltraţii de gaze pe lângă unul din burlanele ce au fost lansate în depozitele de terasă , la adâncimea de 9 m . Analizând aceste gaze , au arătat că acestea conţin componenţi mediu şi greu volatili , la fel ca cei ai probelor recoltate din sonde . În concluzie , se afirmă " având în vedere amploarea fenomenului , determinată de suprafaţa mare în care Oligocenul I iese practic la zi , pe de o parte , cât şi de imposibilitatea controlului acestor manifestări , pe de altă parte , nu se întrevăd măsuri eficiente de localizare şi stopare a lor " .
9. Analizele cromatografice efectuate asupra probelor de gaze prelevate din forajele F1 , F2 , F4 , F5 , din prezentul studiu , au confirmat prezenţa componenţilor cu volatilitate medie ( butan şi pentan ) , cu raport între " izo " şi " normal " caracteristic gazelor asociate zăcămintelor de petrol .
10. Petrom a transmis tuturor locuitorilor din zona de ebulment , după producerea alunecării , notificări scrise referitoare la pericolul pe care-l prezintă eventualele iviri de gaze .                     

      

       Acumularea de gaze la nivelul clădirilor din zona de terasă s-a produs ca urmare a unui cumul de factori nefavorabili :

     -  Umiditatea excesivă a păturii superficiale a lunecării de teren , ceea ce a condus la impermeabilizarea acesteea , împiedicând difuzia pe verticală a gazelor .

     -  Temperaturile scăzute ce au condus la îngheţarea păturii superficiale a terenului şi existenţa stratului de zăpadă au favorizat de asemenea ecranarea suprafeţei de alunecare şi au împiedicat difuzia pe verticală a gazelor .

      În aceste condiţii , a avut loc o dirijare preferenţială a afluxului de gaze în depozitele de terasă , pe care le-au saturat .

      Zonele calde şi relativ uscate de sub clădiri , cu permeabilităţi mai mari decât zonele adiacente , au favorizat difuzia în incinta acestora .

     Faţă de complexitatea situaţiei existente ( geomorfologie , litologie , deplasarea fluidelor , factori climatici ) , considerăm imposibilă securizarea zonei prin eliminarea acumulărilor/emanaţiilor de gaze din zona terasei , datorită următorilor factori :

     - Alimentarea continuă a terasei cu gaze din sursele mai sus menţionate ( strate oligocene purtătoare de hidrocarburi , puţuri de mână acoperite , sonde degradate ) ;

    - Eterogenitatea depozitelor de terasă şi masei alunecate ce face necontrolabilă deplasarea şi acumularea gazelor ;

   - Eventuala execuţie a unor lucrări de excavare şi drenaj a zonei ar conduce la destabilizarea şi reactivarea alunecării .

    Considerăm că arealul aflat la baza alunecării ( zona şcoala nouă - casa nr.641 ) prezintă risc mare de declanşare a unor deflagraţii accidentale , ce pot avea urmări catastrofale , drept pentru care recomandăm evacuarea populaţiei de pe această suprafaţă , zona fiind improprie locuirii .

    De asemenea , se impune dezafectarea şcolii şi încetarea activităţii de învăţământ în această clădire .

    Perimetrul de la baza ebulmentului alunecării , care va fi dezafectat prin strămutarea locuinţelor , va trebui protejat , în sensul împiedicării accesului oamenilor şi animalelor pe această suprafaţă .

          Sursa : studiul " Cercetări privind sursa emanaţiilor de gaze din zona centală a localităţii Zemeş , jud. Bacău " efectuat de " Universitatea Petrol - Gaze Ploieşti " 

   P.S. : Putem înţelege intenţia d-lui prefect de a " ocoli " adevărul în acest caz deosebit de complex , Petromul fiind , până la urmă , cea mai mare societate din România . Nu putem înţelege , însă ,  discrepanţa cu care a acţionat instituţia condusă de dumnealui în cele două cazuri , oarecum similare : explozia de la Zemeş , respectiv cea din Bacău . 

     Astfel , locatarii din Bacău  , au primit ajutoare financiare consistente de la Prefectură , Consiliul Judeţean , guvern , în timp ce sinistraţii din Zemeş nu au primit niciun ajutor , deşi explozia din comună s-a produs cu destul timp înaintea celei din Bacău . ( Nu suntem adepţii mentalităţii " să moară şi capra vecinului " dar ... cuţitul a cam ajuns la os .)

     Nu-i nimic ... Viaţa merge înainte ! Probabil că , de vină , suntem noi ,  pentru că nu reuşim să înţelegem acţiunile ( sau mai bine zis " non - acţiunile" ) diferitelor instituţii ale statului . 

   P.P.S. : În ceea ce priveşte expertiza , vă lăsăm pe d-voastră să  meditaţi asupra " cauzei naturale " a deflagraţiei .