marți, 25 ianuarie 2011

Conduşi de Xanax şi etnobotanice

     Probabil că , unii dintre d-voastră , se întreabă de ce atâtea postări legate de explozia din Zemeş . Vă răspundem : pentru că problema este departe de a fi rezolvată şi pentru că tot ceea ce s-a întâmplat , de luna trecută până în prezent , este emblematic pentru ceea ce înseamnă România " de astăzi " .
     Astfel ,aflaţi la mâna unor creiere alimentate , din belşug , cu Xanax şi enobotanice , aşteptăm ,
plini de speranţă , să beneficiem de serviciile promise de "Stat " în schimbul contribuţiei noastre lunare . Statul este , însă , în comă profundă , lovit în tâmplă de singurii oameni rămaşi neracordaţi la realitate : exact cei care ne conduc .
     Apar la televiziuni locale sau naţionale mimând grija pentru contribuabilul aflat , de multe ori , în situaţii disperate , promiţând îndreptarea unei realităţi pe care ei nici măcar nu o cunosc . Expresia feţei le este schimonosită , în încercarea de a reda compasiune . Cu toate acestea ,ochii vicleni , antrenaţi cu reflectoarele studioului de transmisie , caută , neîncetat , ledul roşu al camerei de filmat . Vocile sunt bine controlate , cuvintele sunt alese cu grijă... Creierele , alimentate cu Xanax îşi fac datoria , alimentându-le vocile interioare: " - Trebuie să zic şi de şefu' ceva !Că s-a descurcat , că ne-a ajutat mult ..."
     Realitatea nu mai contează . Doar , au citit ei , pe undeva , că ea este subiectivă şi ,în consecinţă , nu se desparte , prin virgulă de predicat .
     La sfârşitul emisiunii , se întorc liniştiţi la casele lor ( pentru că , spre deosebire de alţii , ale lor sunt întregi şi " nevătămate" ) unde pozează în soţi model şi taţi ireproşabili, continuând astfel şarada începută în faţa camerelor de filmat .
     A doua zi , aşteaptă telefonul de la " şefu' " . Doar au pomenit de el . Gândul recompensei îi face să saliveze zgomotos , acoperind strigătele contribuabilului .
     " - Adu bre şi mata' un reporter , o cameră de filmat ceva ... dacă vrei să se rezolve ceva . Ce ... crezi că noi suntem D-zeu să le rezolvăm pe toate ?
- Dar ... ieri , la televizor , spuneaţi că totul se va rezolva !
- Aia era pentru şefu' ! Ce n-ai înţeles ? Hai , du-te acum , că am treabă ... crezi că mata' eşti singurul ? "
     Şi astfel , dragii moşului , în România , toate problemele se rezolvă doar teoretic şi numai în faţa camerelor de filmat . În realitate , însă , nimic nu se rezolvă , cetăţeanul de rând fiind doar " uşurat " de bani , pentru a li se putea plăti salariile celor pe care , nea Jiji , plastic , îi numea " hahalere politice " .
     Mai îngrijorător este faptul că politicienii tineri par a avea şi ei aceeaşi mentalitate " leşită " , plină de r(b)ăşini comuniste . " Or să-i bată D-zeu ! " profeţesc oamenii debusolaţi de apăsarea grea a vieţii de zi cu zi . Dar ... care D-zeu ? întrebăm noi . Trinitatea lor hahaleristică este reprezentată de camera de filmat ( Tatăl ) , comisionul gras ( Fiul ) şi reportofonul ( Sf. Duh ) .
     Nu ne rămâne decât sa murmurăm sec : Amin !
P.S. : orice asemănare cu persoane reale , implicate în cazul exploziei de la Zemeş , este pur întâmplătoare .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu